Mangala II
Tip de joc: Two-player two-row mancala without stores; 2×6 board with single-lap counter-clockwise sowing; backward-chaining captures of pits reaching even counts of two, four, or six counters on either row; passing allowed when immobilized.
Prezentare
Mangala este un joc mancala turcesc ilustru, care a atins o popularitate larg răspândită de-a lungul secolelor al XVII-lea, al XVIII-lea și al XIX-lea în Anatolia, Levant, Arhipelagul Egee și Peninsula Crimeea.Istoricii literari o leagă de mențiunea timpurie a mancala în cea de-a cincisprezecea noapte din One Thousand and One Nights (Kitāb Alf Layla wa-Layla).Picturile în miniatură otomană din secolul al XVI-lea înfățișează în mod viu cetățeni și figuri curtenești scufundate în joc în cafenelele turcești pline de viață.
Călătorii europeni au întâlnit și au documentat Mangala pe scară largă: exploratorul francez Jean de Thévenot a înregistrat-o în 1664 în timpul călătoriilor sale în Levant, urmat de orientalistul de la Oxford Thomas Hyde în 1694. În 1771, Pierre Augustin Guys a descris urmărirea sa avidă la Constantinopol.Mineralogul Edward Daniel Clarke a observat că se juca cu mici cochilii de cauri în Balaklava, pe coasta Crimeei, în 1801, în timp ce Peter Edmund Laurent a întâlnit patroni greci și turci jucându-l în cafenelele de pe insula Chios în 1818. Jocul a intrat și în literatura romantică britanică de la începutul secolului al XIX-lea, prezentând un loc proeminent în literatura romantică a lui Sydney și Thomas Owenson@Speranța lui Anastasius (1819).
Tablă
- Rânduri/șiruri: Two
- Găuri pe rând: 6 (traditionally carved into wooden folding boxes or scooped directly into the earth)
- Depozite: None
- Semințe pe gaură la început: 6 counters (historically glass beads called boncuğu or cowrie shells)
- Total semințe: 72 counters
- Fiecare participant controlează rangul celor șase găuri cele mai apropiate de el.
Cum se joacă
- Jucătorii alternează rândurile.Un jucător ridică întregul conținut al oricărei gropi negoale pe partea sa și le seamănă individual pe o traiectorie în sens invers acelor de ceasornic în jurul tablei.
- Semănatul se face strict într-o singură tură;nu are loc însămânțarea în ștafetă.
- Dacă rândul unui jucător nu conține nicio temă la rândul său, acesta trebuie să treacă, permițând adversarului să continue să semăneze până când contoarele se întorc în rândul său.
Captură
- Când contorul final al unei ture aterizează în orice gaură – indiferent dacă se află în rândul propriu al jucătorului sau al adversarului – și aduce numărul total al găurii la două, patru sau șase ghișee, acele piese sunt capturate și eliminate de pe tablă.
- Dacă groapa care precedă imediat acea gaură de-a lungul pistei de semănat conține și un număr egal de două, patru sau șase contoare, acele piese sunt capturate și ele.Acest lanț se extinde înapoi în mod continuu prin orice serie neîntreruptă de gropi care îndeplinesc această condiție de paritate egală.
Sfârșitul jocului și victoria
- Jocul se încheie atunci când toate găurile de pe întreaga tablă au fost golite de ghișee.
- Jucătorul care a capturat cel mai mare număr de ghișee (cel puțin 37) este proclamat învingător.O împărțire egală de 36–36 duce la egalitate.
Note
- Mangala este strâns legată de germanul baltic Mangola, diferă în primul rând prin faptul că Mangala se joacă în mod tradițional fără goluri dedicate (Schatzhöhlen) și încorporează reguli de trecere care mențin jocul în viață până când tabla este complet eliminată.
- Variante regionale abundă în fostele teritorii otomane: forma jucată în jurul Gaziantepului în sud-estul Anatoliei încorporează mai multe tururi de ștafetă și capturi în groapă opusă asemănătoare cu Mangola sirian, în timp ce diverse variații beduine persistă în Egipt și Sinai.
- Mangala reprezintă una dintre cele mai vechi cazuri înregistrate de comercializare a unui joc de mancala în Europa de Vest.În 1863, Walter Whitmore Jones a înregistrat un drept de autor britanic pretinzând invenția personală a jocului, care a fost ulterior fabricat și comercializat la Londra de John Jaques & Son sub numele de marcă fonetică Mangola.
- Etnologul turc Metin Și a remarcat viteza fulgerului și concentrarea intensă cerute de jocul tradițional la cafenea, observând că maeștrii trebuie să calculeze mișcările în timp ce adversarul lor joacă, deoarece executarea virajelor fizice este rapidă și ritmică.
Source: Mancala World – Mangala II